Calea padurilor interioare

Azi iar m-am gandit cum ar fi sa fiu singur intr-o cabana pierduta prin paduri. Fac acest exercitiu de imaginatie de cativa ani deja. Ma relaxeaza si ma ajuta sa fiu mai prezent in realitate cu cat sunt mai afundat in paduri imaginare.

Acum 3 saptamani, cand scormoneam printr-o librarie dupa titluri care sa imi atinga deopotriva inima si creierul, am dat de o carte al carei descriere imi hranea fanteziile sihastre. Este vorba de “In padurile Siberiei” de Sylvain Tesson. Nici nu am stat pe ganduri; luat, platit, plecat. Am sa redau un fragment din descrierea de pe spatele cartii: “Nu cumva libertatea înseamnă, în primul rând, să fii stăpân pe timpul tău? Nu cumva fericirea înseamnă, la urma urmei, să ai parte din plin de singurătate, spaţiu şi linişte – lucruri care le lipsesc oamenilor din marile oraşe? Atât timp cât există cabane pierdute în locuri neştiute de nimeni, nu e totul pierdut.”
M-a fascinat aceasta carte nu prin faptul evidentului, ca imi alimeneaza visele de pustiu ci gandurile lui Tesson in mijlocul Siberiei. Analizeaza singuratatea din toate punctele de vedere, altceva ce ai avea de facut 6 luni de zile singur.

Tesson zice ca pustnicii chinezi, dupa o viata in care au incercat sa actioneze asupra lumii, lasa lumea sa actioneze asupra lor. Este o abordare foarte interesanta asupra vietii care este pana la urma o oscilatie intre aceste doua tentatii. El mai spune ca viata in padure e o revolta asupra Statului, asupra societatii, ca este adevarata revolta. Totusi trage concluzia ca nu este nevoie de o padure fizica pentru a te “revolta” ci este de ajuns una launtrica in care sa te retragi in siguranta apartamentului tau.

Asa se explica si gandurile mele despre paduri si cabane. Dar este mai mult de atat, aceasta forma de sihastrie te poate ajuta sa te concentrezi asupra ta si a ignora zgomotul cetatii de beton. Aceste zgomote sunt distrageri de la planurile si telurile tale; sunt demoni ai unei societati plina de oameni cu vise neimplinite care ar da orice sa vada mai multi oameni zdrobiti doar pentru a crede ca ei traiesc in normal.

Asadar va propun sa calatorim tot mai adanc in padurile noastre interioare catre visele si dorintele proprii fara sa mai fim distrasi de “oras”.

Fii sociabilShare on Facebook
Facebook